* O expunere corecta este o combinatie intre diafragma, timp de expunere si ISO (triunghiul expunerii)
* Majoritatea situatiilor au cel putin 6 combinatii de diafragma si timp de expunere din care poate rezulta o expunere corecta, DAR doar una singura ofera o expunere creativa.
exista 6 tipuri de expunere creativa:
* Difragma inchisa (f/16, f/22, f/32) – Storytelling
* Diafragma deschisa (f/2, f/4, f/5.6) – Tema unica sau izolarea unui subiect
* Diafragma “who cares?” (f/8, f/11) – Atunci cand campul de profunzime nu conteaza
* Timp de expunere mic (1/250, 1/500, /1000, etc) – “Ingheata” subiectul
* Timp de expunere mare (1/60, 1/30, 1/15) – Panning
* Timp de expunere “superslow” (1/4, 1/2, 1) – Implica miscare (cascade, faruri (stopuri) pe o sosea)
Diafragma
Factori ce influenteaza campul de profunzime (DoF):
* Distanta focala a obiectivului (focal length)
* Distanta dintre fotograf si subiect
* Diafragma selectata
# o lege a opticii spune: cu cat deschiderea unui obiectiv este mai mica cu atat fotografia va fi mai clara si detaliata (f/16, f/22, f/32)
Daca se utilizeaza o diafragma larg deschisa (sau cat mai larg deschisa) atunci fotografia va fi compusa din lumina reflectata de subiectul focalizat, iar restul detaliilor se vor imprastia pe senzor. Aici Bryan Peterson da un exemplu genial pentru a vizualiza mai bine cele spuse (imaginati-va ca turnati vopsea: A.Printr-o palnie (f-stop mare), B. Direct (f-stop mic, vopseaua fiind imprastiata).
Storytelling
Obiective des folosite: (20mm, 24mm, 28mm, 35mm)
#O compozitie storytelling foloseste intotdeauna cea mai mica deschidere (f cel mai mare)
Tema unica sau izolarea unui subiect
Obiective des folosite: telephoto cu diafragma f/2.8, f/4, f/5.6 = camp de profunzime ingust
Diafragma “Who cares?”
* se foloseste atunci cand campul de profunzime nu conteaza
* cand intregul cadru se afla la aceeasi distanta focala fata de obiectiv
Diafragma si “specular highlights”
* in fotografia de “prim-plan” orice punct nefocalizat, va aparea in imagine avand forma diafragmei folosite. Aceste puncte se numesc “specular highlights“
* pentru a produce un fundal cu cercuri nefocalizate diafragma trebuie sa fie larg deschisa. aceasta este 100% circulara, restul diafragmelor vor fi hexagonale.
Timpul de expunere:
Pentru “a ingheta” un subiect trebuie avuta in vedere:
* Distanta dintre aparatul foto si subiect (cu cat esti mai aproape cu atat timpul de expunere e mai mic)
* Directia in care se misca (determinati daca se misca insepre sau dinspre aparatul foto)
* Obiectivul folosit (alegeti un obiectiv potrivit)
Iluminarea:
Cea mai buna lumina este fie dimineata devreme fie dupa-amiaza tarziu.
Iluminare frontala:
Calitatea luminii frontale (fata de subiect) este pusa in valoare prima ora dupa rasarit si ultimele ore ale zilei (apus).
O iluminarea frontala ofera lumina egala (ca si cerul noros).
Cer noros:
Fotografierea pe cer noros este considerata cea mai “sigura” din punct de vedere al iluminarii (lumina uniforma).
Moduri des folosite pe “cer noros” Av si Tv (sau A si S pentru Nikonisti)
Iluminare laterala:
Este iluminarea ce ofera iluzia de tridimensionalitate
Se poate fotografia dupa rasarit sau inaintea apusului inspre Nord sau Sud cu subexpunere de 1 stop (pentru o expunere corecta)
Iluminare contre-jour:
In acest mod de iluminare, siluetele pot fi scoase in evidenta.
Pentru o expunere corecta, aparatul (cu teleobiectiv) se indreapta in stanga sau un dreapta soarelui, fie jos sau sus.
Daca nu se doreste evidentierea siluetelor folositi un blitz (pentru fill-in light).
Obiectele solide (oameni, cladiri, copaci etc.) in contr-jour vor aparea ca siluete, pe cand obiectele transparente (pene, flori etc.) vor stralucii.
Masurarea expunerii:
Sunny f/16 rule =in zile insorite cu subiecte luminate frontal se poate utiliza diafragma f/16 la ISO 100 cu timp de expunere 1/100 (sau expuneri echivalente gen: f8 la ISO 100 cu timp de expunere 1/400 (intre f/16 si f/8 fiind o diferenta de 2 stopuri de lumina)
1.Spot metering:
Poate “citi” expunerea pe o suprafata mica avand un unghi cuprins intre 1-5 grade, indiferent de cat de mare este cadrul.
2.Center-weight:
Ia expunerea din tot cadrul cu inclinatie spre centru. Pentru a utiliza corect acest mod de masurare subiectul trebuie centrat iar apoi cadrul recompus.
Daca se utilizeaza modul AV (A pentru Nikonisti) expunerea trebuie blocata cu AE-LOCK (*) inainte de recompunerea cadrului.
3.Matrix Metering:
Acest tip se bazeaza pe un microcip care a fost programat “sa vada” mii de tipuri de subiecte.
Matrix metering ofera cea mai inalta acuratete, avand mai putine “rateuri” fata de masurarea Center-weight.
Reflectare 18%:
Aparatul foto “nu vede” color sau alb-negru, ci doar gri-neutru.
Ex: Fotografierea unei pisici negre pe un fundal alb (perete).
Daca masurati lumina reflectata de blana pisicii si lumina reflectata de perete veti avea 2 masuratori diferite.
Aceasta variatie se datoreaza calitatilor de reflectare a luminii:
* Zidul alb reflecta aprox. 36%.
* Pisica neagra reflecta aprox 9%.
The Gray Card:
Gray card-ul este util atunci cand se fotografiaza subiecte deschise sau inchise la culoare, plaje, animale cu blana neagra sau alba, masini cu vopsea neagra.
In loc sa masurati lumina reflectata de subiect, masurati lumina reflectata de gray card.
Daca fotografiati in unul din modurile Av (A), TV (S) sau P mai trebuie efectuat un pas si anume supraexpunerea sau subexpunerea cu aproximativ un stop in functie de ce fotografiati:
* pentru alb (zapada) +1 stop
* pentru negru (carbuni etc.) -1 stop
TIP: puteti folosi palma ca fiind “gri-neutru”, “calibrand-o” in prealabil cu ajutorul unui gray-card (se compara expunerile de pe palma si gray card pentru a obtine valoarea de corectie a expunerii)
The Sky Brothers:
In conditii cu iluminare dificila (sidelight sau backlight) pentru a obtine o expunere corecta indreptati aparatul foto spre cer.
Cateva exemple unde poate fi utilizat acest tip de masurare a expunerii:
* zile insorite
* portret labrador negru
* flori galben-deschis
* portrete close-up
* camp de levantica
* rasarit si apus (se masoara in stanga sau in dreapta soarelui)
* reflexia apei, lacuri
Mr. Green Jeans:
Cand trageti un cadru ce contine mult verde, luati masurarea expunerii in zona verde si subexpuneti cu -2/3 stop
Fotografia noaptea sau in lumina slaba:
Fotografia noaptea sau in lumina slaba ofera cele mai mari satisfactii dar cere si sacrificii (dimineata la rasarit si seara la apus, ore pe care multi le petrec alaturi de familie sau prieteni)
Expunere lunga la malul marii:
Avem nevoie de : un filtru FLW Magenta si de un filtru GND (de 3 stopuri) (despre filtre mai multe detalii aici).
EX:
* la masurarea cerului cu o diafragma f/4 s-a obtinut un timp de expunere 1/15
* la masurarea refelexiei in apa cu o diafragma f/4 s-a obtinut un timp de expunere de 1s
Care dintre masuratori e buna? AMBELE!
* folosind filtrul GND 0.9 (care reduce expunerea cu 3 stopuri) de la f/4 la 1/15 am ajuns la f/4 la 1/2s (pentru cer).
* exista totusi o diferenta infima de 1 stop intre cer si reflexia in apa.
Tehnici speciale si Filtre:
Supraexpunerea sau subexpunerea voita (intentionata) cu cateva stopuri peste expunerea corecta are ca rezultat o fotografie High-key (pentru supraexpunere) si Low-key (pentru subexpunere)
Expunerea dubla sau sandwiching:
Pentru ca un “sandwich” sa fie realizat corect una din cele 2 expuneri trebuie subexpusa cu -1 stop, iar aliniamentul cadrelor trebuie mentinut. Daca ambele cadre sunt subexpuse cu -1 stop se va obtine un sandwich subexpus cu -2 stopuri.
Expunere multipla:
EX:
* o expunere la f/8 cu 1/60s =
* 2 expuneri la f/8 cu 1/125s =
* 4 expuneri la f/8 cu 1/250s =
* ……………………………………..
Pentru un efect sporit se poate misca aparatul foto sau se poate face zoom.
Filtrele de polarizare:
* Scopul principal al unui filtru de polarizare e sa reduca stralucirea de pe suprafete lucioase cum ar fi sticla, apa etc.
* un filtru de polarizare este eficient cand ca va aflati la 90 de grade fata de soare (cand soarele se afla deasupra capului, in jurul orei pranzului), efectul polarizatorului fiind maxim atunci cand soarele se afla in aceasta pozitie.
* filtrul de polarizare nu va fi prea util daca aveti soarele in fata sau in spate.
Filtre Neutral Density:
* scopul principal al unui filtru ND (netral density) este sa reduca intensitatea luminii in orice imprejurare, fara sa modifice culorile din cadru.
* cel mai des utilizat filtru este ND 0.9 (-3 stopuri) dar exista filtre ND care pot reduce expunerea cu pana la 20 de stopuri.
Gradual Neutral Density Filters (GND):
* spre deosebire de fitrele ND, GND-urile contin o parte transparenta si una cu densitate neutra.
* in loc sa reduca lumina din tot cadrul, acestea reduc lumina pe o anumita portiune
* se recomanda utilizarea filtrelor GND cu soft edge.
